Dobrogea, pământ înstrăinat, cucerit și recucerit secole de-a rândul, extremă a Orientului, este o portiță a mării prin care au pătruns coloniștii care au exemplificat idea imperialistă, au adus cultura grecească și au implementat creștinismul.

     Mănăstrea Cocoș, complex monahal recunoscut pentru descoperirea succesivă a două rânduri de sfinți mucenici ce aparțin primelor secole, are interiorul lucrat în mozaic multicolor pe fond auriu. Cei patru mucenici; Zotic, Atalos, Filipos și Camasis,cei din a doua serie, sunt la închinare credincioșilor și astăzi.

       Mărturie de aproape două milenii, Peștera Sfântului Andrei pare să conserve locul de stagionare al Apostolului pe fostul teritoriu al Moesiei Inferior. Aspectul rustic, multitudinea de icoane vechi și catapeteasma– menită a fi exponat de muzeu ghidează pelerinul pefăgașul rugăciunii.

        Sacrificiul împreunat cu dorința binelui fața de celălalt nu pot finaliza decât în împlinire, mântuire. Urcușul spre Peștera Sfântului Ioan Casian este precum ascensiunea spiritului către trascendent.